Pages

joi, 17 noiembrie 2011

Rar, dar zambesc...

Rar, dar zambesc...

As vrea sa iti zambesc tie
dar nu pot, si-mi zambesc mie...
stiu,
sunt putin in agonie,
si ti se pare-o calomnie...
Sunt zambete citite,
nu-s cuvinte sfinte...
nu rade,
citeste inainte...

Zambesc la scoala,
fara sa stiu ce nota am luat iara...
dar nici aici nu mai pot zambi,
nu are nici un sens, as vrea sa pot iubi.

Vreau sa zambesc strainilor,
nu ii cunosc, mai bine zambesc cainilor...
zambesc si celor ce ma indragesc,
sunt prieteni, si lor le multumesc.

Zambesc in fotografii vechi si amintiri necunoscute,
zambesc deseori in vise si scrisori pierdute...
zambesc, desi nu sunt fericit,
dar stii...deja m-am obisnuit...

Zambesc cum nu am mai zambit, de astfel,
iar tu ma-ntrebi de unde-am facut rost de el!
zambesc zambetului acesta din oglinda,
si-l imprumut celor care la el o sa tinda.

dar tu, pentru cine vrei sa zambesti...?

nu rade,
citeste inainte...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...