Pages

luni, 31 octombrie 2011

Miros de singuratate...

Miros de singuratate...

Si eu...am incercat multe,
cred ca am incercat destule.

Pentru ca am vorbit degeaba,
dar m-am facut inteles.
Insa acum a fost un gest,
si nu mai are nici un sens...

La cate mi s-au intamplat,
La cum sunt eu, "nevinovat"...
Sa pot spera, nu am aflat,
Sa fiu la fel am incercat.

Cand tot in mine s-a racit,
De tremur asa, cumplit,
Intunericul a rasarit
In lumina sufletului, vid.

Nu am stiut ca pot afla,
Demult, ce e in mintea ta...
A fost un tel, de-ai repara,
Si tot n-o sa mai fie-asa.

Si sincer, eu nu as putea,
Sa iti spun acum ceva,
Sa treaca un timp scurt, si da,
Sa fac cu totul altceva...

De azi, n-o sa mai cer din mine,
numarul doi,
Daca oricum el se vrea plecat,
se vrea inapoi...

Un comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...